RADIO LEVI - Trezește sufletul
menu

Joi, 6 mai

Pasaj biblic: Faptele Apostolilor 17:16-34
Ca ei să caute pe Dumnezeu și să se silească să-L găsească bâjbâind, măcar că 
nu este departe de fiecare din noi. (Faptele Apostolilor 17:27)
Cu toții avem sentimente care sunt reale și importante pentru noi. Cu 
ajutorul lor ne formăm convingeri și uneori credem că semenii nu ne înțeleg 
sentimentele. În Faptele Apostolilor 17:27, cuvântul grecesc pselaphao este 
tradus prin „bâjbâind” și se găsește doar de patru ori în Noul Testament. În 
versetul-cheie de astăzi ni se spune că oamenii bâjbâie după Dumnezeu (caută 
să-L găsească și să intre în contact cu El atingându-L — așa cum caută ceva 
pe întuneric), cu toate că El nu este departe de noi. Dar sentimentele noastre 
tind să tăgăduiască adevărul proximității lui Dumnezeu. În Evrei 4:15 ni se 
spune că Domnului Isus Îi pasă de suferințele și slăbiciunile noastre. Dar și 
acest adevăr tinde să fie respins de mintea noastră, deoarece el trebuie primit 
și asumat prin credință.
În Efeseni 4:19 întâlnim sintagma „a pierde orice simțire”, iar în Romani 
1:31 citim despre a fi „fără dragoste firească”. Nimeni nu-și pierde capacitatea 
de a simți, dar omul poate deveni atât de împietrit, încât să nu mai aibă nici 
măcar dragoste firească față de ai săi. Sentimentele se transformă repede 
în ceva senzual sau păcătos care îl trag pe om în jos și-l îndepărtează de 
Dumnezeu.
Sentimentele sunt adesea influențate de circumstanțele în care ne găsim. 
Când ne concentrăm pe sentimentele noastre, constatăm că ne este greu să-L 
vedem pe Dumnezeu la lucru. În încercări mari și în necazuri, avem nevoie 
de credință în Dumnezeu, căci El nu poate fi văzut. Dar El știe ce cale am 
urmat atunci când ne-am încrezut în El și ne-am luat după urma pașilor Săi, 
umblând pe căile Lui și după poruncile Sale (Iov 23:8-12). El ne înmoaie inima 
atunci când noi am prefera mai degrabă să aducem argumente pentru a ne 
susține cauza înaintea Sa. Mă rog să ne supunem lui Dumnezeu și să „ieșim 
curați ca aurul” atunci când ne va trece prin încercări. Căci, într-adevăr, 
„toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, 
și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său” (Romani 8:28).
Daniel Stauffer - Ephrata, PA
Pe cine păzește porunca, nu-l atinge nicio nenorocire, dar inima 
înțeleptului cunoaște și vremea și judecata. (Eclesiastul 8:5)
Planul de citire a Bibliei într-un an: Luca 24:36-53; 1 Împărați 12, 13

Categorie: Devoțional | Vizualizări: 21 | Adăugat de: Admin | Data: Ieri | Comentarii (0)

Miercuri, 5 mai
Pasaj biblic: Iov 14

Oamenilor le este rânduit să moară o singură dată,
iar după aceea vine judecata (Evrei 9:27)
Nu de mult am participat la înmormântarea mătușii Nancy, ultima dintre frații și surorile mamei mele care a plecat în veșnicie. Cu toate că familia mamei mele a fost despărțită pentru o vreme, am încredere că membrii ei sunt acum reuniți cu toții. Nu ne-a mai rămas nimic din partea familiei mamei decât amintirile. Mătușa mea fusese și ea văduvă un număr de ani și îmi amintesc că era o persoană bună și blândă. Ce-și vor aminti alții despre noi după ce vom muri?
Când m-am întâlnit la înmormântarea ei cu câțiva verișori, unul dintre ei a spus că acum noi suntem următoarea generație care își va sfârși alergarea. Biblia descrie viața ca „un abur”, ca „o floare” ce se trece și ca „iarba”. Asta ne arată cât de fragilă este viața și cât de repede ne ofilim și murim. „Când trece un vânt peste ea, nu mai este, și locul pe care-l cuprindea n-o mai cunoaște” (Psalmul 103:16).
Am făcut câțiva pași prin cimitir după aceea și am văzut multe morminte ale unor oameni tineri sau bătrâni, unele fiind acolo din secolul al XVIII-lea. Moartea nu scutește pe nimeni. Atunci când piatra noastră funerară va fi veche de 150-200 de ani, veșnicia va fi abia la început. După cum ne arată și versetul-cheie de astăzi, moartea vine o singură dată și după aceea „vine judecata”. În pădurea familiei noastre sunt copaci morți care zac acolo de mulți ani. În Eclesiastul 11:3, ni se spune: „Oriîncotro ar cădea copacul, fie spre miazăzi, fie spre miazănoapte, în locul unde cade, acolo rămâne.” Asta ne arată că, indiferent de starea în care ne aflăm când ne întâlnim cu Dumnezeu, aceasta va rămâne pe veci neschimbată. S-ar putea să murim tineri sau s-ar putea să ajungem la o vârstă înaintată. Cu toate acestea, veșnicia va fi la fel de lungă pentru toți. Ți-ai asigurat viața veșnică?
Denver Yoder - Somerset, OH
Concepția omului despre moarte îi va determina filozofia sa de viață.
Planul de citire a Bibliei într-un an: Luca 24:1-35; 1 Împărați 10,11

Categorie: Devoțional | Vizualizări: 22 | Adăugat de: Admin | Data: Ieri | Comentarii (0)

Marți, 4 mai
Pasaj biblic: Ioan 10:1-16

Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele și
o lumină pe cărarea mea. (Psalmul 119:105)
De fiecare dată când plănuiesc să călătoresc undeva și nu cunosc drumul într-acolo, îmi place să studiez în prealabil o hartă. Făcând asta, știu prin ce orașe voi trece, unde va trebui să schimb direcția și ce repere să urmăresc pe traseu. Familiarizarea cu rutele de urmat mă va ajuta să ajung la destinație în siguranță și fără să mă rătăcesc. S-ar putea să știm încotro vrem să mergem, însă este important să știm cum să ajungem acolo. La fel este valabil și în călătoria către Rai. Vrem să ajungem acolo în siguranță? Biblia ne va arăta drumul, așa cum este scris și în versetul-cheie de astăzi.
Există multiple posibilități să fim deviați de la traseu în călătoria noastră. Unii ne vor spune că Biblia indică o cale prea periculoasă sau în care nu ne putem încrede, dar trebuie să ne închidem urechile la acele glasuri și să continuăm pe calea cea dreaptă. Domnul Isus a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Ioan 14:6).
Cartea Călătoria pelerinului, scrisă de John Bunyan, este o bine-cunoscută alegorie despre călătoria spre Rai a unui creștin. În acea povestire, doi bărbați pe nume Formalism și Ipocrizie au apărut sărind peste un zid și au început să umble alături de creștin. Cei doi credeau că totul e în regulă cu ei, din moment ce pășeau pe aceeași cale cu creștinul. Însă nu au ajuns în Orașul Ceresc deoarece, la un moment dat, au luat-o pe scurtătură în loc să urmeze calea crucii. Domnul Isus a spus: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze” (Matei 16:24). Aceasta este calea crucii, singura cale pe care se poate ajunge în Rai. Haideți să ne asigurăm că mergem pe ea.
Benuel Glick - Berlin, PA
Calea crucii te duce acasă. (Jessie Brown Pounds)
Planul de citire a Bibliei într-un an: Luca 23:39-56; 1 Împărați 8, 9

Categorie: Devoțional | Vizualizări: 24 | Adăugat de: Admin | Data: 03.Mai.2021 | Comentarii (0)

Când James avea doar șase ani, fratele său mai mare David a murit tragic într-un accident de patinaj. Era cu o zi înainte de a paisprezecea aniversare a lui David. În anii care au urmat, James a încercat din răsputeri să o consoleze pe mama sa, Margaret, care, într-o durere profundă, își amintea uneori că fiul ei mai mare nu va trebui niciodată să facă față provocărilor de a crește. În imaginația fertilă a lui James Barrie, zeci de ani mai târziu, aceeași idee avea să devină inspirație pentru un personaj de poveste pentru copii care nu a îmbătrânit niciodată: Peter Pan. Ca o floare care se împinge prin trotuar, binele a ieșit chiar din pământul dur al unei dureri de inimă de neconceput.

Cât de mângâietor este gândul că Dumnezeu, într-un mod infinit mai creativ, este capabil să scoată bine din cele mai dificile circumstanțe ale noastre. O ilustrare frumoasă a acestui lucru apare în povestea lui Ruth din Vechiul Testament. Naomi și-a pierdut cei doi fii, lăsând-o fără mijloace sau sprijin. Nora ei văduvă, Rut, a ales să rămână la Naomi pentru a-i ajuta și pentru a-i sluji Dumnezeului ( Rut 1:16 ). În cele din urmă, proviziile lui Dumnezeu le-au adus o bucurie neașteptată. Ruth s-a recăsătorit și a avut un copil, „și l-au numit Obed. El a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David ”(4:17). El ar fi, de asemenea, listat printre strămoșii lui Isus ( Matei 1: 5 ).

Mila îndurare a lui Dumnezeu depășește capacitatea noastră de a ne înțelege și ne întâlnește în locuri surprinzătoare. Continui să cauți! Poate o vei vedea astăzi.

Categorie: Devoțional | Vizualizări: 23 | Adăugat de: Admin | Data: 18.Aprilie.2021 | Comentarii (0)

„Așadar, să venim cu îndrăzneală la tronul harului, ca să putem obține milă și să găsim har pentru a ajuta în timpul nevoii” (Evrei 4:16).

Când Dumnezeu ne spune să venim la tronul său cu îndrăzneală, cu încredere, nu este o sugestie. Este preferința lui și trebuie luat în seamă. Deci, de unde obținem această îndrăzneală, acest acces-cu-încredere, pentru rugăciune?

„Rugăciunea eficientă și fierbinte a unui om drept folosește mult” (Iacov 5:16). Cuvântul „eficient” provine aici dintr-un cuvânt rădăcină greacă care înseamnă „o poziție fixă”. Acesta sugerează o mentalitate inamovibilă, de neclintit. La fel, „fervent” vorbește despre o îndrăzneală construită pe dovezi solide, dovezi absolute care susțin petiția ta. Împreună aceste două cuvinte înseamnă a veni în curtea lui Dumnezeu pe deplin convins că aveți un caz bine pregătit. Este dincolo de emoții, de sunet, de entuziasm pompat.

O astfel de rugăciune poate veni doar de la un slujitor care cercetează Cuvântul lui Dumnezeu și este pe deplin convins că Domnul este obligat să-l onoreze. Într-adevăr, este important ca niciunul dintre noi să nu intre în prezența lui Dumnezeu fără a aduce Cuvântul Său cu noi. Domnul vrea ca noi să-i aducem promisiunile, să-i reamintim de ele, să-l legăm de ele și să stăm pe ele.

Mai mult, ni s-a dat ajutor pentru a ne apropia de tronul har al lui Dumnezeu. Biblia spune că suntem petiționari la tronul său și că Hristos este acolo ca mijlocitor sau avocat al nostru. De asemenea, avem Duhul Sfânt care stă lângă noi în curtea Tatălui. Duhul este „paracletul” nostru, cel care ne servește drept consilier. El stă să ne amintească de decretele veșnice și de constituția divină care alcătuiesc Cuvântul lui Dumnezeu.

Așa că avem aceste promisiuni incredibile - de avocat și de consilier, care stă lângă noi - pentru a ne oferi îndrăzneală și siguranță în venirea pe tronul lui Dumnezeu.

Sursa

Categorie: Devoțional | Vizualizări: 27 | Adăugat de: Admin | Data: 08.Aprilie.2021 | Comentarii (0)

1 2 3 ... 40 41 »